marți, 16 iunie 2009


Cristina(sus), Ştefana (mijloc) Mmazăre (jos) . 2 zile minunate alături de voi, mulţumesc !
- erau 7 grade acolo. -

Zile de neuitat.

Ziua a început trimiţându-i mesaj unuia dintre cei mai buni prieteni ai mei, sau, în momentul acela unul dintre puţinii. : "Neaţa. Guess what... i'm so high... 2000m, chiar. Ce faci ?". - fără răspuns şi de data asta. "Nu-i nimic" - mi-am spus, "poate nu l-a primit, sau... e ocupat ?". După nici 5 minute, am auzit telefnul sunând, fericirea mi se putea citi pe chip, chiar dacă era prima dată când mă vedeai. Repede, plină de entuzians am scos telefonul din rucsac, si pac ! Parcă m-a lovit ceva în plex - era Matei. "De ce să mă sune el ?! N-ar avea niciun motiv", mi-am zis. Dar, am apăsat pe butonul verde, ce licăre disperat când sună cineva şi am zis : " Alo, da, Matei. Care-i baiu' ?" / "Bună, Rilurico, speram să te bucuri să mă a.../ L-am întrerupt:"uhm, mda, mă bucur." / "Te-am sunat să-ţi urez distracţie plăcută şi să ai grijă de tine, cu toate că Adi o să aibă mai multă grijă de voi decât aveţi voi înşivă" ......... Am făct o pauză lungă, tulburându-mă auzind acel nume. Apoi, brusc, mi-am amintit: Adi este profu', bă ! (nu eram obişnuită să îi zic aşa :D). Apoi, vocea i s-aauzit iarăşi, "Emmz, ce ai păţit ?" / " Ăm, nimic, pierdusem semnal... credeam că ai închis." (da, ştiu, prost mod de a minţi...) / "oh, ok. Distracţie plăcută încă o dată, si ai grijă, micuţo." (în mod normal mi-ar fi lăcut să-l aud că îmi zice aşa, dar nu acum ! nu acm !)....

It's all about friendship. Cristina, Ştefana, chiar şi Mmazăre au fost foarte foarte de treabă. Thank you, guys ! Nu mai zic de cei de la Salvamont, şi totţi ceilalţi. Mulţumesc mult domnului Adi pentru noua perspectivă.